Servicii consulare pentru cetăţenii români

Căsătoria la ambasadă

 

În conformitate cu prevederile art. 43 alin.(1) al Legii nr.119/1996, şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României pot încheia căsătorii între cetăţenii români, dacă aceasta este în concordanţă cu legislaţia ţării în care sunt acreditaţi.

Potrivit art. 11 din Codul Familiei, “căsătoria se încheie în faţa delegatului de stare civilă al Consiliului popular al comunei, oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, în cuprinsul căruia se află domiciliul sau reşedinţa oricăruia dintre viitorii soţi”.

Prin urmare, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare pot fi încheiate căsătorii între cetăţeni români, dacă cel puţin unul dintre soţi are domiciliul/reşedinţa în circumscripţia consulară a respectivei misiuni diplomatice. De asemenea, se pot încheia căsătorii între un cetăţean român şi un cetăţean străin, dacă cel puţin unul dintre soţi are domiciliul/reşedinţa în statul în care se află oficiul consular. Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi. 


1. Căsătoria dintre doi cetăţeni români

Pentru a se putea oficia încheierea căsătoriei la ambasadă, cetăţenii români trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

·                                 să fi împlinit vârsta de 18 ani bărbatul şi 16 ani femeia;

·                                 să nu fie deja căsătoriţi;

·                                 să prezinte documente de identitate valabile (paşapoarte).

Acte necesare:

a) declaraţia de căsătorie, semnată de viitorii soţi la sediul ambasadei; Declaraţia de căsătorie se face personal de viitorii soţi, în scris, la ambasadă. Din declaraţie rezultă: voinţa de a se căsători; faptul că îndeplinesc cerinţele şi condiţiile prevăzute de art.4-10 din Codul familiei, cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie; declaraţia că au luat cunoştinţă reciproc de starea lor de sănătate; numele purtat în timpul căsătoriei;

b) paşapoartele româneşti sau alte documente de identitate româneşti, valabile, în original şi în copie;

c) certificatele de naştere, în original şi în copie;

d) documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

·                                 sentinţa de divorţ sau a hotărârii de anulare a unei căsătorii anterioare, rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţul pronunţat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie sa poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de 2 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;

·                                 certificatul de deces al fostului soţ;

·                                 certificatul de naştere sau căsătorie anterior, cu menţiunea desfacerii căsătoriei;

·                                 certificatul de despărţenie sau de divorţ, eliberat în perioada 1951-1960.

e) certificate medicale privind starea sănătăţii viitorilor soţi, întocmite pe formulare-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoanele se pot sau nu se pot căsători; certificatele medicale emise de unitatea sanitară locală trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii.

NOTA
Oficierea căsătoriei va avea loc la expirarea termenului de 10 zile, de la data depunerii cererii însoţită de celelalte acte menţionate, termen în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

Actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei, de către ofiţerul de stare civilă şi de către martori.

După încheierea căsătoriei, cartea de identitate a soţului care îşi schimba numele de familie prin căsătorie va fi anulată; anularea se face prin tăierea colţului în care se află înscrisă perioada de valabilitate.


2. Căsătoria dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin

Pentru a se putea oficia încheierea căsătoriei la ambasada, viitorii soţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

·                                 să fi împlinit vârsta de 18 ani bărbatul şi 16 ani femeia;

·                                 să nu fie deja căsătoriţi;

·                                 să prezinte documente de identitate valabile (paşapoarte).

 

Acte necesare:

a) declaraţia de căsătorie, semnată de viitorii soţi la sediul ambasadei; Declaraţia de căsătorie se face personal de viitorii soţi, în scris, la ambasadă. Din declaraţie rezultă: voinţa de a se căsători; faptul că îndeplinesc cerinţele şi condiţiile prevăzute de art.4-10 din Codul familiei, cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie; declaraţia că au luat cunoştinţa reciproc de starea lor de sănătate; numele purtat în timpul căsătoriei;

b) paşapoartele sau alte documente de identitate, valabile, în original şi în copie;

c) certificatele de naştere, în original şi în copie; certificatul de naştere străin trebuie să fie legalizat şi apostilat, însoţit de traducere în limba română legalizată şi apostilată;

d) documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

·                                 sentinţa de divorţ sau a hotărârii de anulare a unei căsătorii anterioare, rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţul pronunţat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de 2 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;

·                                 certificatul de deces al fostului soţ;

·                                 certificatul de naştere sau căsătorie anterior, cu menţiunea desfacerii căsătoriei;

·                                 certificatul de despărţenie sau de divorţ, eliberat în perioada 1951-1960.

e) certificate medicale privind starea sănătăţii viitorilor soţi, întocmite pe formulare-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoanele se pot sau nu se pot căsători; certificatele medicale emise de unitatea sanitară locală trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii.  

In plus, în cazul cetăţeanului străin, va fi nevoie de:

1.       un certificat de celibat, eliberat de autorităţile competente ale statului al cărui cetăţean este, sau de către misiunea diplomatică ori oficiul consular competent al acelui stat în Ungaria;

2.       un certificat de cutumă privind condiţiile de formă şi de fond ale încheierii căsătoriei potrivit legii statului al cărui cetăţean este. Acest certificat va fi eliberat, de asemenea, fie de autorităţile competente ale statului al cărui cetăţean este, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al acelui stat în Ungaria.

NOTA:
Oficierea căsătoriei va avea loc la expirarea termenului de 10 zile, de la data depunerii cererii însoţită de celelalte acte menţionate, termen în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

Actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei, de către ofiţerul de stare civilă şi de către martori.

Dupa încheierea căsătoriei, cartea de identitate a soţului care îşi schimbă numele de familie prin căsătorie va fi anulată; anularea se face prin tăierea colţului în care se află înscrisă perioada de valabilitate.

In cazul în care unul dintre soţi nu cunoaşte limba română sau în cazul încheierii căsătoriei între surdo-muţi se va încheia împreună cu interpretul autorizat un proces verbal în care va consemnat faptul ca soţii şi-au dat consimţământul în cunoştinţă de cauză. 

 

Taxa consulară aferentă se plăteşte în numerar în moneda naţională (pentru care se emite chitanţa). Pentru cuantumul taxelor consulare, rugăm consultaţi rubrica “Taxe consulare”.

 

 

 

Lansarea selecției pentru posturi în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria

24.03.2017

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene în calitate de Autoritate de…

Conferința și expoziția cu tema „O UNIUNE TOT MAI STRÂNSĂ – Moștenirea Tratatelor de la Roma pentru Europa de astăzi”

28.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ambasada Republicii Italiene la București și Reprezentanța Comisiei…

Interviu al Ambasadorului României la Budapesta în revista Capital

28.03.2017

Ambasadorul României la Budapesta: Mediul de business românesc, puțin cunoscut investitorilor maghiari I…

Ceremonia deschiderii celei de-a 28-a ediţii a festivalului de teatru francofon de la Pecs

20.03.2017

În data de 16 martie 2017, ambasadorul României în Ungaria, Marius Lazurca, a participat la ceremonia deschiderii…