Actualitatea ambasadei

Interviu oferit de ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu, cotidianului Magyar Idok

 

- În ultimii ani relațiile Ungariei cu Serbia, respectiv Slovacia au evoluat foarte pozitiv. Cu Romania insa putem vorbi in cel mai mult caz despre o stagnare in privinta colaborarii politice. Care credeți ca sunt motivele acestei tendințe negative?

R: Cred că un consumator avid de presă ungară ar putea ajunge la o astfel de concluzie din cauza faptului că s-au făcut foarte multe declaraţii, unele chiar alarmante, despre probleme sau teme false.

Totuşi, ca diplomat şi om politic, nu pot să nu observ că, în ultimii ani, ţările noastre au clădit mai multe legături transfrontaliere, s-au legat, pentru prima dată în istorie, printr-o autostradă, au construit reţele de fibră optică peste frontieră, au lucrat şi lucrează împreună pentru a creşte capacitatea inter-conectorului de gaz Arad-Szeged, iar comerţul nostru bilateral a atins recorduri istorice.

Totodată, România şi Ungaria au construit centre de afaceri şi culturale, au renovat clădiri istorice, monumente şi temple religioase în judeţele ungare şi române limitrofe, iar contactele inter-umane au o dinamică tot mai intensă şi îmbucurătoare.

Cultura maghiară din România trece printr-o perioadă de înflorire creativă, sute de milioane de euro au fost investiţi de guvernul român pentru renovarea şi funcţionarea unor instituţii culturale importante pentru comunitatea maghiară din România, limba maghiară este sărbătorită oficial în România, ministerul român al educaţiei pregăteşte înfiinţarea unui centru naţional de perfecţionare a profesorilor de limbă maghiară la Oradea şi multe altele.

Mi-aş dori ca în relaţia Ungariei cu Serbia şi Slovacia să puteţi regăsi atâtea proiecte concrete precum sunt cele implementate de România şi Ungaria.

Este posibil ca, din cauza faptului că nu am mai avut şedinţe comune de guvern după anul 2008, opinia publică din Ungaria să fi avut dificultăţi în a percepe lucrurile bune care s-au întâmplat în relaţiile noastre bilaterale. Nu întâmplător, eu sunt unul dintre avocaţii reluării acestei tradiţii a şedinţelor comune de guvern.

- La audierea din comisia parlamentara ati declarat ca ptr dvs. reprezinta o chestiune morala imbunatatirea relatiilor romano-ungare. De ce?

R: Din mai multe motive temeinice. Să nu uităm că, mulţumită eforturilor unor oameni politici români şi ungari, care provin din familii politice diverse, între ţările noastre s-a dezvoltat un parteneriat strategic. Eu fac parte din acest grup privilegiat şi este datoria mea morală să continui să contribui la dezvoltarea acestui parteneriat strategic.

Totodată, împreună ne va fi mult mai uşor să navigam cu bine pe o scenă politică internaţională tot mai complicată.

Consolidarea relației bilaterale reprezintă și o obligație morală pe care o datorăm cetățenilor noștri, și în mod deosebit cetățenilor noștri aparținând minorității române, respectiv minorității maghiare. Am creat, prin Tratatul politic de bază, fundamentul necesar dialogului și cooperării în acest domeniu între cele două state pentru avansarea nemijlocită a drepturilor persoanelor aparținând minorității române, respectiv minorității maghiare. Este necesară impulsionarea dialogului pe acest palier, în detrimentul oricăror abordări unilaterale care stimulează, într-un mod dăunător, etnicismul, pentru a ne asigura că răspundem prompt problemelor reale care țin în mod direct și nemijlocit de conservarea și promovarea identității culturale, etnice, lingvistice, religioase a persoanelor aparținând minorității române din Ungaria, respectiv minorității maghiare din România. Este important să nu uităm că minoritățile naționale sunt factori de coagulare a relației de bună-vecinătate, punți de legătură, promotori ai diversității culturale, ai coexistenței pașnice. - Care sunt interesele comune ale celor doua tari?

R: Cred că atât România, cât şi Ungaria sunt direct interesate în a contribui intelectual la procesele menite să ducă la consolidarea structurilor transatlantice din care facem parte. Uniunea Europeana va arăta diferit dupa Brexit, iar noi trebuie să fim în măsură să ne implicam eficient în acest proces de construcţie politică. Trebuie, de asemenea, să lucrăm împreună pentru consolidarea şi dezvoltarea NATO, astfel încât să garantăm securitatea cetăţenilor noştri.

Pe scena politică internaţională putem şi trebuie să lucrăm pentru a promova respectul faţă de dreptul internaţional, iar în plan bilateral sunt convins că vom continua să lucrăm în direcţia conectării autostrăzilor şi a reţelelor noastre energetice.

- Cooperarea regionala s-a intensificat in ultimul timp in primul rand prin activitatea tarilor din grupul de la Visegrád. Este Romania interesata in pozitii comune in cadrul UE a tarilor din Europa centrala si de est?

R: În condiţiile în care Grupul de la Visegrad, cunoscut şi sub acronimul V4, este un club care, cel puţin deocamdată, nu pare interesat să îşi extindă numărul de membri, România a participat şi va continua să participe la toate întâlnirile în format V4+ la care suntem invitaţi, tocmai pentru că ţările noastre au viziuni apropiate cu privire la maniera în care ar trebui să se dezvolte anumite politici europene. Să nu uităm de grupul Prietenilor Coeziunii, înfiinţat la iniţiativa V4, la care România a aderat imediat şi care a jucat un rol important în determinarea politicii UE de coeziune şi a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020. Această iniţiativă a fost un succes care trebuie să fie emulat.

- Care este pozitia guvernului Grindeanu in privinta crizei imigrantilor care a afectat in ultimul timp întreaga Europa?

R: Poziţia României ar putea fi definită folosind două cuvinte, solidaritate şi responsabilitate. Criza migraţiei poate fi, în opinia noastră, gestionată eficient doar dacă acţionăm ca o adevărată echipă. Credem că acţiunea noastră trebuie să se concentreze pe abordarea şi gestionarea la sursa a cauzelor acestei migraţii, protejarea graniţelor externe ale UE, combaterea reţelelor de traficanţi de persoane şi ajutarea statelor membre care sunt cel mai puternic afectate de aceasta criză. Totodată, credem că angajamentele statelor membre trebuie să fie autoasumate şi nu exerciţii impuse, altfel se pierde principiul solidarităţii şi apar sincope în gestionarea fenomenului migraţiei.

Nu întâmplător, România a ajuns să fie cel de al doilea contribuitor la misiunile Frontex, după Germania şi a patra ţară în ceea ce priveşte oferta de relocare a refugiaţilor din Grecia şi Italia.

- Cum apreciati in general activitatea institutiilor UE in solutionarea diferitelor crize  europene?


R: Pentru o analiză corectă a performanţelor instituţiilor UE trebuie să conştientizăm că aceste instituţii suntem noi, Bucureştiul, Budapesta şi capitalele celorlalte state membre. Nu există noi şi ei, ci doar noi. Drept urmare, trebuie să evităm să cădem în tentaţia de a ne asuma doar reuşitele UE, care nu sunt puţine, şi să ne delimităm de orice responsabilitate atunci când este vorba despre nereuşite, care există şi ele.

Drept urmare, aş spune că performanţa statelor membre şi a instituţiilor UE este, în general, foarte bună, dar mai sunt lucruri de îmbunătăţit şi este de datoria noastră, a României şi Ungariei, să contribuim intelectual la construirea unei Uniuni Europene mai puternice, eficiente şi apropiată de cetăţenii europeni.

- Este binecunoscuta relatia deosebit de stransa a Romaniei cu Statele Unite. Cum credeti ca va evolua aceasta cooperare sub presedintia lui Donald Trump?


R: Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA va împlini, în curând, 20 de ani de la lansare, iar cooperarea noastră cu administraţiile americane democrate şi republicane care s-au succedat la conducerea SUA în toţi aceşti ani ne-a oferit multiple motive de satisfacţie. Avem o coordonare politică foarte intensă şi eficientă, cooperarea noastră în domeniul apărării s-a dezvoltat enorm, de rezultatele acestei colaborări beneficiind chiar şi Ungaria şi alţi aliaţi ai României, iar cooperarea economică şi în domenii precum securitatea energetică şi asistenţa pentru dezvoltare începe să capete tot mai multă substanţă.

În perioada următoare, ne propunem să ne concentrăm atenţia asupra completării domeniilor deja consacrate ale Parteneriatului Strategic cu dezvoltarea de proiecte de investiţii, educaţionale, de cercetare şi dezvoltare.


- Nu credeti ca guvernarea democrata americana prin ambasadorul de la Bucuresti sau prin alte modalitati s-a implicat in politica interna a Romaniei, de exemplu prin lupta anticoruptie?

R: Cooperarea internaţională în domeniul luptei anti-corupţie este necesară, dacă vrem să fim eficienţi în combaterea acestui flagel. Colaborarea noastră cu autorităţile competente americane nu se limiteaza la anchete care se desfăşoară în România sau care vizează doar cetăţeni români. Sper că nimeni nu va acuza ambasadorul român la Washington de implicare în politica internă americană invocând programele româno-americane de combatere a corupţiei.

 

- Dupa amplele manifestari de strada, cum vedeti sansele unei guvernari stabile?

R: Guvernul are un sprijin amplu în parlament. Partidul din care fac parte, ALDE si Partidul Social Democrat, care este partenerul nostru majoritar, beneficiază de sprijinul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România şi de cel al grupului parlamentar al celorlalte minorităţi naţionale, ceea ce asigură Guvernului o majoritate confortabilă în legislativul român.

Acest lucru nu înseamnă că am fost insensibili la revendicările manifestanţilor, motiv pentru care am venit în întâmpinarea acestora şi am luat măsurile necesare pentru a crea condiţiile prielnice unei dezbateri serioase şi exhaustive a acestor teme care, în mod clar, sunt foarte relevante pentru un segment important al societăţii române.

Ambasadorul României la Ziua Memorială Emanuil Gojdu (Budapesta, 23 aprilie 2017)

25.04.2017

​ La 23 aprilie 2017, Ambasadorul României Marius Lazurca a participat la Ziua Memorială…

Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta

25.04.2017

În perioada 20-23 aprilie 2017, cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de …

Deschiderea conferinței National Identity And Modernity

11.04.2017

În data de 5 aprilie 2017, ambasadorul României în Ungaria, Marius Lazurca, a participat la ceremonia…

A doua întâlnire RoCHAM

10.04.2017

Cea de a doua întâlnire din suita seratelor RoCham organizate de Cercul de Afaceri româno-ungar s-a desfăşurat …